Suprafata: 7284 ha
Intravilan: 600 ha
Extravilan: 6684 ha
Populatie: 4180
Gospodarii: 1600
Nr. locuinte: 1437
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5
Numele localitatilor aflate in administratie: Vîrfu Câmpului, Ionăseni, Lunca, Bogza, Mesteacăn, Aluniş, Maghera, Pustuaia, Morisca
Asezarea geografica:
Localitatea Vîrfu Cîmpului – prin poziţia sa geografică, prin râul Siret cu falnica sa luncă şi pădurile seculare, ce o străjuiesc, a fost favorizată în primul rând de natură pentru o afirmare materială şi spirituală avansată şi statornică din cele mai vechi timpuri şi până astăzi
Aşezată la întretăierea meridianului de 26grade 22minute 30secunde longitudine estică cu paralela 47grade 50minute latitudine nordică, Comuna Vîrfu Cîmpului ocupă în întregime valea de eroziune cu terasele II şi I din stânga râului Siret, între Talpa – Cândeşti şi Bohoghina – Bucecea, pe o lungime de aproximativ 18 km
În cadrul judeţului, comuna Vîrfu Cîmpului se situează la nord-vest de centrul administrativ judeţean Botoşani pe linia drumului naţional 29C, la o distanţă de 32 km de capitala de judeţ
Are ca vecini comunele: Cândeşti, Dersca, Şendriceni, Văculeşti, Brăeşti şi Leorda la nord-est; Bucecea la sud, iar la vest, prin râul Siret, este delimitată de comunele Hânţeşti , Zvoriştea şi Zamostea din judeţul Suceava
Culoarul Siretului a fost vadul migratorilor iar terasele şi pădurile seculare – dinspre nord-est, au oferit adăpost coloniştilor maramureşeni şi ardeleni simultan şi ulterior "primului descălecat"
Aşezată la întretăierea meridianului de 26grade 22minute 30secunde longitudine estică cu paralela 47grade 50minute latitudine nordică, Comuna Vîrfu Cîmpului ocupă în întregime valea de eroziune cu terasele II şi I din stânga râului Siret, între Talpa – Cândeşti şi Bohoghina – Bucecea, pe o lungime de aproximativ 18 km
În cadrul judeţului, comuna Vîrfu Cîmpului se situează la nord-vest de centrul administrativ judeţean Botoşani pe linia drumului naţional 29C, la o distanţă de 32 km de capitala de judeţ
Are ca vecini comunele: Cândeşti, Dersca, Şendriceni, Văculeşti, Brăeşti şi Leorda la nord-est; Bucecea la sud, iar la vest, prin râul Siret, este delimitată de comunele Hânţeşti , Zvoriştea şi Zamostea din judeţul Suceava
Culoarul Siretului a fost vadul migratorilor iar terasele şi pădurile seculare – dinspre nord-est, au oferit adăpost coloniştilor maramureşeni şi ardeleni simultan şi ulterior "primului descălecat"
Activitati specifice zonei:
Agricultură
Creşterea animalelor
Creşterea animalelor
Activitati economice principale:
Comerţ
Fabricarea cărămizilor
Împletituri nuiele (artizanat)
Fabricarea cărămizilor
Împletituri nuiele (artizanat)
Obiective turistice:
Conac Scarlat Rosetti, în satul Ionăşeni
Conac Prinţul Dimitrie P. Moruzi, în satul Maghera
Bisericuţa de lemn din satul Dobrinăuţi - Hapăi
Muzeul etnografic local
Monumentul "Eroilor şi educatorilor"
Biserica "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie", Vârfu Câmpului
Biserica "Sfântul Gheorghe", Ionăşeni
Biserica "Sfântul Nicolae", Bogza
Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" (Ovidenia) Maghera
Biserica
Sfântul Nicolae", Lunca
Biserica penticostală "Elim", Vârfu Câmpului
Biserica cultul creştin după evanghelie, Maghera
Rezervaţia de stejari multiseculari parc conac Moruzi
Conac Prinţul Dimitrie P. Moruzi, în satul Maghera
Bisericuţa de lemn din satul Dobrinăuţi - Hapăi
Muzeul etnografic local
Monumentul "Eroilor şi educatorilor"
Biserica "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie", Vârfu Câmpului
Biserica "Sfântul Gheorghe", Ionăşeni
Biserica "Sfântul Nicolae", Bogza
Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" (Ovidenia) Maghera
Biserica
Sfântul Nicolae", Lunca
Biserica penticostală "Elim", Vârfu Câmpului
Biserica cultul creştin după evanghelie, Maghera
Rezervaţia de stejari multiseculari parc conac Moruzi
Evenimente locale:
Trăind într-o zonă de contact dintre podiş şi câmpie – tradiţiile, obiceiurile şi portul specific locuitorilor din comuna Vîrfu Cîmpului reprezintă un cumul de influenţe trecute prin filtrul autohton
Curăţenia sufletească a omului de la ţară este întruchipată în portul popular, în felul de a fi şi a se comporta cu semenii, în ţesături şi cusături naţionale, în modul de a construi şi ornamenta casele, troiţele, în cântec şi joc, în bocete sau descântece, etc., şi toate acestea însumate – definesc făptura omeneascăFiind o zonă de limită dintre Câmpie şi Subcarpaţi, Obiceiurile de port, joc şi datini, cuprind elemente comune acestor zone, dar bine rafinate şi purificate, definindu-se specificul cu totul local, pentru Vîrfu Cîmpului
Sărbătorile câmpeneşti sub denumirea de hore, sunt frumos organizate şi în mod ritmic, fiind şi locul de cunoaştere a tinerilor, a rudelor şi prietenilor, de punere la cale a viitoarelor căsătorii. Ca jocuri, predomină hora, învârtitele şi bătutele, precum şi chiraturile pentru tinerii flăcăi. În satul Ionăşeni se practică şi astăzi cu un mare farmec dansul local Bătuta de la Ionăşeni sau Ionăşenean, la care se încing fete şi flăcăi, dar mai ales perechile de căsătoriţi. Nu lipsesc strigăturile satirice la adresa lenei, chiulului, sau a femeilor mai puţin gospodine – ce ţin casa nemăturată
Ansamblul folcloric "Sireţelul" al Căminului Cultural a cules , a inclus şi foloseşte în repertoriu jocul şi strigăturile din zonă şi cuprinde formaţia de dansuri, formaţia instrumentală , solişti vocali şi instrumentali , a fost reactivat în 2001, după prima ediţie a Festivalului "Laleaua Pestriţă" organizată la Vîrfu Cîmpului, festival ce s-a transformat în anul 2004 în Festivalul – Concurs al dansului popular moldovenesc "Aşa-i Jocul Neamului " şi ce se constituie într-o rampă de lansare a tinerelor talente , de revigorare a dansului popular specific zonei Moldovei , într-un prilej de rememorare a satului tradiţional , de întâlnire cu frumuseţea costumelor , jocurilor şi cântecelor populare . Ansamblul duce peste graniţele comunei frumusetea tradiţiilor şi obiceiurilor locale
Obiceiurile sunt numeroase şi transmise până în zilele noastre, cu unele mici modificări de dinamism şi durată. Printre obiceiurile practicate amintim: hramurile, horele şi şezătorile satului, nunţile şi cumetriile, la care se adaugă ritul cununiilor, botezurilor şi înmormântărilor
Cele mai frumoase obiceiuri se practică în seara Anului Nou. Atunci nici un om nu doarme, iar întregul sat vuieşte de dobe, fluiere, scripci şi armonici, clopote şi urători
Se obişnuieşte a se umbla în seara Anului Nou în grupuri formate din: nunţi, hore de tineri căsătoriţi cu lăutarii după ei, cucoane, ţigănci, grupuri de mascaţi , formaţii de căiuţi, precum şi cetele de copii cu buhai, urşi, capre sau urătorii cei mai mici
Cel mai mult este însă aşteptat căluţul. Purtaţi de obicei de cei mai pricepuţi oameni din sat, căiuţii colindă casele, începând din seara Anului Nou până a doua şi a treia zi a viitorului an. De obicei, grupurile de căiuţi, fiind deosebite ca organizare, frumuseţe folclorică, urătură şi vârstă, vizitează şi ură prietenii şi rudele apropiate. Peste tot sunt poftiţi să ure şi în casă, iar gazda primitoare îndeamnă a servi din ţuica şi vinul fiert, de a se încălzi cu zeama de găină şi găluştele fierte la cuptor, după care se încinge până târziu jocul după fluier
Dacă acest folclor s-a transmis aproape nealterat până în zilele noastre, este o dovadă a frumuseţii şi acurateţei sale, atingând aproape perfecţiunea
În acest sens Ansamblul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă al Căminului Cultural Vîrfu Cîmpului compus din: formaţia "Steaua", formaţia de colindătoare, "Banda lui Bujor" şi formaţia de căiuţi reprezintă cu succes comuna la festivalurile de gen din judeţ şi din ţară, ducând şi peste hotarele satului frumuseţea tradiţiei, autenticitatea folclorului
La fiecare activitate pedagogică şi cultural – educativă ne împrospătăm mintea, trupul şi sufletul – ca un truditor al pământului sau al pădurii ce şi-a odihnit trupul şi sufletul la rădăcina unui stejar secular. Această încărcătură ne menţine verticalitatea până la o viitoare întâlnire
"EMINESCU – POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL " - expoziţie de carte eminesciană
"UNIRE ŞI PUTERE " - alocuţiune "IMPORTANŢA UNIRII PRINCIPATELOR ÎN ISTORIA ROMÂNILOR " - program artistic "UNIREA PRINCIPATELOR ÎN CÂNTECELE ROMÂNILOR "
"MAMĂ – LACRIMĂ ŞI ZÂMBET " - program artistic - spectacol special - balul mărţişărului
"VÎRFU CÎMPULUI – PAGINI DE ISTORIE " – alocuţiune şi program artistic dedicat Zilei Eroilor
"COMUNA VÎRFU CÎMPULUI – TRECUT – PREZENT ŞI VIITOR " - simpozion
"ROMÂNIA CUNOSCUTĂ PRIN BOGĂŢIILE SATULUI "
EXPOZOO
"EDUCAŢIA PERMANENTĂ PRIN UNIVERSITĂŢI POPULARE "
-promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii – 5 cursuri utile
"AŞA-I DATINA STRĂBUNĂ" FESTIVALUL DATINILOR ŞI OBICEIURILOR DE IARNĂ DE LA VÎRFU CÎMPULUI
Curăţenia sufletească a omului de la ţară este întruchipată în portul popular, în felul de a fi şi a se comporta cu semenii, în ţesături şi cusături naţionale, în modul de a construi şi ornamenta casele, troiţele, în cântec şi joc, în bocete sau descântece, etc., şi toate acestea însumate – definesc făptura omeneascăFiind o zonă de limită dintre Câmpie şi Subcarpaţi, Obiceiurile de port, joc şi datini, cuprind elemente comune acestor zone, dar bine rafinate şi purificate, definindu-se specificul cu totul local, pentru Vîrfu Cîmpului
Sărbătorile câmpeneşti sub denumirea de hore, sunt frumos organizate şi în mod ritmic, fiind şi locul de cunoaştere a tinerilor, a rudelor şi prietenilor, de punere la cale a viitoarelor căsătorii. Ca jocuri, predomină hora, învârtitele şi bătutele, precum şi chiraturile pentru tinerii flăcăi. În satul Ionăşeni se practică şi astăzi cu un mare farmec dansul local Bătuta de la Ionăşeni sau Ionăşenean, la care se încing fete şi flăcăi, dar mai ales perechile de căsătoriţi. Nu lipsesc strigăturile satirice la adresa lenei, chiulului, sau a femeilor mai puţin gospodine – ce ţin casa nemăturată
Ansamblul folcloric "Sireţelul" al Căminului Cultural a cules , a inclus şi foloseşte în repertoriu jocul şi strigăturile din zonă şi cuprinde formaţia de dansuri, formaţia instrumentală , solişti vocali şi instrumentali , a fost reactivat în 2001, după prima ediţie a Festivalului "Laleaua Pestriţă" organizată la Vîrfu Cîmpului, festival ce s-a transformat în anul 2004 în Festivalul – Concurs al dansului popular moldovenesc "Aşa-i Jocul Neamului " şi ce se constituie într-o rampă de lansare a tinerelor talente , de revigorare a dansului popular specific zonei Moldovei , într-un prilej de rememorare a satului tradiţional , de întâlnire cu frumuseţea costumelor , jocurilor şi cântecelor populare . Ansamblul duce peste graniţele comunei frumusetea tradiţiilor şi obiceiurilor locale
Obiceiurile sunt numeroase şi transmise până în zilele noastre, cu unele mici modificări de dinamism şi durată. Printre obiceiurile practicate amintim: hramurile, horele şi şezătorile satului, nunţile şi cumetriile, la care se adaugă ritul cununiilor, botezurilor şi înmormântărilor
Cele mai frumoase obiceiuri se practică în seara Anului Nou. Atunci nici un om nu doarme, iar întregul sat vuieşte de dobe, fluiere, scripci şi armonici, clopote şi urători
Se obişnuieşte a se umbla în seara Anului Nou în grupuri formate din: nunţi, hore de tineri căsătoriţi cu lăutarii după ei, cucoane, ţigănci, grupuri de mascaţi , formaţii de căiuţi, precum şi cetele de copii cu buhai, urşi, capre sau urătorii cei mai mici
Cel mai mult este însă aşteptat căluţul. Purtaţi de obicei de cei mai pricepuţi oameni din sat, căiuţii colindă casele, începând din seara Anului Nou până a doua şi a treia zi a viitorului an. De obicei, grupurile de căiuţi, fiind deosebite ca organizare, frumuseţe folclorică, urătură şi vârstă, vizitează şi ură prietenii şi rudele apropiate. Peste tot sunt poftiţi să ure şi în casă, iar gazda primitoare îndeamnă a servi din ţuica şi vinul fiert, de a se încălzi cu zeama de găină şi găluştele fierte la cuptor, după care se încinge până târziu jocul după fluier
Dacă acest folclor s-a transmis aproape nealterat până în zilele noastre, este o dovadă a frumuseţii şi acurateţei sale, atingând aproape perfecţiunea
În acest sens Ansamblul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă al Căminului Cultural Vîrfu Cîmpului compus din: formaţia "Steaua", formaţia de colindătoare, "Banda lui Bujor" şi formaţia de căiuţi reprezintă cu succes comuna la festivalurile de gen din judeţ şi din ţară, ducând şi peste hotarele satului frumuseţea tradiţiei, autenticitatea folclorului
La fiecare activitate pedagogică şi cultural – educativă ne împrospătăm mintea, trupul şi sufletul – ca un truditor al pământului sau al pădurii ce şi-a odihnit trupul şi sufletul la rădăcina unui stejar secular. Această încărcătură ne menţine verticalitatea până la o viitoare întâlnire
"EMINESCU – POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL " - expoziţie de carte eminesciană
"UNIRE ŞI PUTERE " - alocuţiune "IMPORTANŢA UNIRII PRINCIPATELOR ÎN ISTORIA ROMÂNILOR " - program artistic "UNIREA PRINCIPATELOR ÎN CÂNTECELE ROMÂNILOR "
"MAMĂ – LACRIMĂ ŞI ZÂMBET " - program artistic - spectacol special - balul mărţişărului
"VÎRFU CÎMPULUI – PAGINI DE ISTORIE " – alocuţiune şi program artistic dedicat Zilei Eroilor
"COMUNA VÎRFU CÎMPULUI – TRECUT – PREZENT ŞI VIITOR " - simpozion
"ROMÂNIA CUNOSCUTĂ PRIN BOGĂŢIILE SATULUI "
EXPOZOO
"EDUCAŢIA PERMANENTĂ PRIN UNIVERSITĂŢI POPULARE "
-promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii – 5 cursuri utile
"AŞA-I DATINA STRĂBUNĂ" FESTIVALUL DATINILOR ŞI OBICEIURILOR DE IARNĂ DE LA VÎRFU CÎMPULUI
Facilitati oferite investitorilor:
Resurse umane
Telefonie fixă şi mobilă
InternetCablu tv
Poziţia comunei între râul Siret şi pădure
Lemn de foioase
Balast din râul Siret
Este în derulare un proiect de aducţiune cu apă
Trece magistrala de gaz metan
Acces uşor şi rapid la principalele oraşe : Dorohoi , Botoşani Suceava , pe DN 29 A şi DN 29 C cât şi la vama Siret
Posibilităţi de concesionare a terenurilor
Localitate de frontieră
Piaţă
Unitate medico- socială de zi
Telefonie fixă şi mobilă
InternetCablu tv
Poziţia comunei între râul Siret şi pădure
Lemn de foioase
Balast din râul Siret
Este în derulare un proiect de aducţiune cu apă
Trece magistrala de gaz metan
Acces uşor şi rapid la principalele oraşe : Dorohoi , Botoşani Suceava , pe DN 29 A şi DN 29 C cât şi la vama Siret
Posibilităţi de concesionare a terenurilor
Localitate de frontieră
Piaţă
Unitate medico- socială de zi
Proiecte de investitii:
Modernizare şi reabilitare drumuri locale
Viabilizare drumuri
Înfiinţarea , amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală
Renovarea clădirilor publice ( primăria ) şi amenajarea de parcuri , pieţe , spaţii pentru organizarea de târguri
Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat
Investiţii de renovare , modernizare şi dotare aferentă a aşezămintelor culturale
Viabilizare drumuri
Înfiinţarea , amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală
Renovarea clădirilor publice ( primăria ) şi amenajarea de parcuri , pieţe , spaţii pentru organizarea de târguri
Investiţii în sisteme de producere şi furnizare de energie din surse regenerabile ca parte componentă a unui proiect integrat
Investiţii de renovare , modernizare şi dotare aferentă a aşezămintelor culturale
